<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	>

<channel>
	<title>Romani din Cehia</title>
	<atom:link href="http://ro-cz.com/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro-cz.com</link>
	<description>Portal de stiri al romanilor din Republica Ceha</description>
	<pubDate>Fri, 11 Nov 2011 08:53:56 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=1.0.1</generator>
	<language>en</language>
			<item>
		<title>Autocar românesc, implicat într-un grav accident în Ungaria</title>
		<link>http://ro-cz.com/autocar-romanesc-implicat-intr-un-grav-accident-in-ungaria/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/autocar-romanesc-implicat-intr-un-grav-accident-in-ungaria/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 11 Nov 2011 08:26:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=854</guid>
		<description><![CDATA[Trei persoane au murit şi alte cinci au fost rănite, dintre care două sunt în stare gravă, în urma coliziunii între un autocar românesc şi un camion slovac în centrul Ungariei, vineri dimineaţă, a anunţat Autoritatea pentru situaţii de urgenţă.

Toate cele nouă persoane se aflau în autocar, a declarat vicepreşedintele Autorităţii pentru situaţii de urgenţă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Trei persoane au murit şi alte cinci au fost rănite, dintre care două sunt în stare gravă, în urma coliziunii între un autocar românesc şi un camion slovac în centrul Ungariei, vineri dimineaţă, a anunţat Autoritatea pentru situaţii de urgenţă.<br />
<span id="more-854"></span><br />
Toate cele nouă persoane se aflau în autocar, a declarat vicepreşedintele Autorităţii pentru situaţii de urgenţă din Pest, Janos Szabo, adăugând că şoferul a suferit răni uşoare, conform Mediafax.</p>
<p>Poliţia a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanţele accidentului.</p>
<p><a href="http://www.realitatea.net/autocar-romanesc-implicat-intr-un-grav-accident-in-ungaria_885843.html#ixzz1dNpXJgOd"><code>Citeste mai mult pe REALITATEA.NET</code></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/autocar-romanesc-implicat-intr-un-grav-accident-in-ungaria/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Sfântul Nectarie</title>
		<link>http://ro-cz.com/sfantul-nectarie/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/sfantul-nectarie/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Nov 2011 15:27:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=852</guid>
		<description><![CDATA[         Acest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinti canonizaţi de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orăşel situat în provincia Tracia din nordul Greciei, pe malul mării Marmara. Părinţii săi au fost oameni săraci, dar foarte evlaviosi. Din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>         Acest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinti canonizaţi de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orăşel situat în provincia Tracia din nordul Greciei, pe malul mării Marmara. Părinţii săi au fost oameni săraci, dar foarte evlaviosi. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educaţie creştinească. După primii ani de şcoală, Anastasie este trimis să înveţe carte la Constantinopol, unde studiază teologia şi scrierile Sfintilor Parinti. Aici, sufletul său incepe să-L descopere pe Hristos prin rugăciune, prin citirea cărţilor sfinte şi prin cugetarea la cele dumnezeieşti.<br />
       La vârsta de douăzeci de ani, povăţuit de Duhul Sfant, tânărul Anastasie se stabileşte în insula Hios, unde predă religia la o şcoală. Apoi, fiind chemat de Hristos, intră în nevoinţa monahală în vestita chinovie numită &#8220;Noua Mânăstire&#8221; (Nea Moni), primind tunderea în monahism la 7 noiembrie 1876, sub numele de Lazar. După câteva luni, pe 15 ianuarie 1877, este hirotonit diacon de către mitropolitul de Hios, Grigorie, ocazie cu care primeşte numele Nectarie, pe care avea să-l poarte toată viaţa.<br />
       Următorii trei ani, ierodiaconul Nectarie îi petrece la Atena cu scopul de a-şi completa studiile preuniversitare. În toamna anului 1881 se întoarce la mănăstire după ce absolvă liceul cu calificative excepţionale.<span id="more-852"></span><br />
       În 1882, părintele Nectarie îşi va începe studiile la Facultatea de Teologie din Atena, după ce, între timp, la recomandarea lui Ioan Horemis, prietenul său, va fi intrat în legătură cu patriarhul de Alexandria, Sofronie, şi va fi acceptat de către acesta în cadrul patriarhiei.<br />
       După ce-şi termină studiile teologice, în anul 1886, părintele Nectarie se întoarce la Alexandria, unde este hirotonit preot iar după câteva luni este ridicat la treapta de arhimandrit şi trimis la Cairo, în calitate de consilier patriarhal. La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie îl hirotoneşte mitropolit onorific de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia Superioară. Mai mulţi ani evlaviosul mitropolit a slujit ca responsabil cu problemele patriarhiei pentru oraşul Cairo şi predicator la biserica Sfantul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor şi povăţuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă rabdare, smerenie şi blândeţe. De aceea, era mult căutat de credincioşi şi iubit de toţi.<br />
       Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria şi iubirea de sine, a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu o altă armă, tot aşa de periculoasă, adică cu invidia celorlalţi ierarhi şi slujitori ai Patriarhiei Alexandriei, aceştia vorbindu-l de rău către patriarh, cum că doreşte să-i ia locul. Acest lucru a făcut ca, la 3 mai 1890, în urma unei ordonanţe date de patriarhul Sofronie, să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla, permiţându-i-se să slujească mai departe în biserica Sfântul Nicolae. După mai puţin de două luni însă, la 11 iunie 1890, părintele Nectarie primeşte de la patriarh o scrisoare prin care i se cere să părăsească Egiptul. Cerându-şi iertare de la toţi, cu toate că nu greşise nimănui cu nimic, dovedind o adâncă smerenie, sfântul se supuse, dând slavă lui Dumnezeu, căci şi cu dânsul s-a împlinit cuvântul lui Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, Care zice: „Fericiţi veţi fi, când vă vor ocărî şi vă vor prigoni, şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea” (Matei 5,11). S-a retras la Atena în luna august a anului 1890, sărac, defăimat de ai săi şi nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu şi în rugăciunile Maicii Domnului.<br />
        Aici a fost câţiva ani predicator, profesor şi director al unei şcoli teologice pentru preoţi, până în anul 1894, reuşind să formeze duhovniceşte mulţi tineri iubitori de Hristos, pe care îi hrănea din cuvintele Sfintei Evanghelii şi cu scrierile Sfintilor Parinti. Apoi făcea slujbe misionare în parohiile din jurul Atenei.<br />
         În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie era un adevărat isihast şi un mare lucrător al rugaciunii lui Iisus, care îi dădea multă pace, bucurie, blândeţe şi îndelungă răbdare. Cu aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creştea duhovniceşte pe cei din jurul său şi avea întotdeauna pace si bucurie în Hristos, nebăgând în seamă defăimarea şi osândirea celor din jurul său.<br />
         Dorind la bătrâneţe să se retragă la mai multă linişte, a construit între anii 1904-1907, cu ajutorul multor credincioşi si ucenici, o frumoasă manastire de călugăriţe, în insula Eghina, din apropierea Atenei, rânduind aici viaţă desăvârşită de obşte, după tradiţia Sfinţilor Părinţi. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire şi duce o viaţă înaltă de smerenie şi slujire, de dăruire totală şi rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii şi pentru toţi care veneau şi îi cereau binecuvântare, rugăciune şi cuvânt de folos sufletesc. Aici l-a avut ucenic şi pe Sfântul Cuvios Sava cel Nou (1862–1948), mare ascet al secolului XX, care a pustnicit o vreme in pustiul Hozeva, Palestina. După adormirea Sfântului Nectarie, s-a retras în insula Kalymnos, unde a şi adormit întru Domnul.<br />
         Pentru viaţa sa înaltă, Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Nectarie de Harul Duhului Sfant. Pentru aceasta mulţi bolnavi şi săraci alergau la biserica mânăstirii din Eghina şi cereau ajutorul lui. Mai ales după primul Război Mondial, numeroşi săraci şi bolnavi, lipsiţi de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mânăstirea sa să împartă la cei lipsiţi orice fel de alimente şi să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea şi pe unii şi pe alţii. Dar şi cei bolnavi se vindecau cu rugaciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni.<br />
         Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belsug şi au rodit ţarinile, încât toţi s-au îndestulat de hrană. De aceea, toţi - mireni şi calugari, săraci şi bogaţi - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor şi vas ales al Duhului Sfânt şi urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul pentru toţi, căci putea toate prin Hristos, Care locuia în el. Apoi era foarte smerit si blând şi nu căuta cinste de la nimeni. Iar în timpul liber lucra la grădina mânăstirii, îmbrăcat într-o haină simplă, încât toţi se foloseau de tăcerea şi smerenia lui. Pe lângă multele sale ocupaţii duhovniceşti, Sfântul Nectarie a scris şi a redactat mai multe scrieri teologice de morală şi de istorie a Bisericii, intrând astfel în traditia Sfinţilor Părinţi din patria sa, împotriva influenţelor occidentale care asaltau ţările ortodoxe.<br />
        Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroşi slujitori şi ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile.<br />
        Trăind ca un înger în trup şi iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul şi milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulţi la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria şi lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia şi odihnea pe toţi care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdând nevoinţa lui, până la sfârşitul vieţii sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii şi vorbe rele din partea multor clerici şi ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau şi îl acuzau atât pe el, cât şi mânăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa.<br />
         Simţindu-şi sfârşitul aproape, pe când făcea un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. El răbda cu tărie toată boala şi ispita, aşteptând cu bucurie ceasul ieşirii sale din această viaţa.<br />
          După aproape două luni de suferinţă, Sfântul Nectarie şi-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieţi, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfintilor lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credinţă la ajutorul lui.<br />
        Viata dumnezeiescului Parinte a fost sfânta, iar purtarea sa desavarsita. Dupa ce toata aceasta viata &#8220;si-a petrecut-o in binefaceri&#8221;, a urcat pe cele mai inalte trepte ale scarii virtutilor, a murit &#8220;pentru lume&#8221;, a trait in Iisus Hristos, s-a facut salas al Duhului Sfânt, barbat indumnezeit si asemenea lui Dumnezeu, ajungand la dumnezeire, a dobandit nemurirea inca din aceasta lume, de unde a purces spre viata cea vesnica si fara sfârsit, pururea fericita si intocmai cu cea a lui Dumnezeu.<br />
         Lucrarea taumaturgica a Parintelui continua fara incetare dincolo de mormant: multi marturiseau ca ii tamaduise de boli cu neputinta de vindecat, in timp ce altii dadeau marturie ca sfantul alungase dintr-insii demoni puternici ce-i chinuisera ani de-a rândul si care sub puterea lui ieseau cu strigate inspaimantatoare. Multi credinciosi veneau din cele mai indepartate tinuturi ale Greciei sau din tari straine ca sa se inchine mormantului sau din Egina, care li se aratase si care-i vindeca de boli de nevindecat. Despre Sfântul Nectarie ca facator de minuni si tamaduitor auzisera foarte multi credinciosi; acestui lucru s-a datorat hotararea Bisericii de a-i recunoaste si oficial sfintenia, recunoscuta mai intâi de cei multi.<br />
        Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg şi nestricat, răspândind multă mireasmă. La 3 septembrie 1953, sfintele sale moaste au fost scoase din mormânt şi aşezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire si binecuvântare. Iar în anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau la moaştele sale, l-au declarat sfânt, cu zi de prăznuire la 9 noiembrie, devenind astfel cel mai venerat Sfânt din această binecuvântată ţară ortodoxă. Zilnic credincioşii se închină la moaştele Sfântului Nectarie şi la mormântul său, făcând din mânăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia.<br />
           Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.<br />
sursa: <a href="http://www.sfantulnectarie.ro/">www.SfantulNectarie.ro </a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/sfantul-nectarie/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Video conferinta jurnalistilor pretutindeni</title>
		<link>http://ro-cz.com/video-conferinta-jurnalistilor-pretutindeni/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/video-conferinta-jurnalistilor-pretutindeni/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 Oct 2011 08:08:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=830</guid>
		<description><![CDATA[
Vineri 14 octombrie 2011 începând cu ora 18:30 ora României va acea loc conferinta a II-a video conferinta a jurnalistilor români de pretutindeni. Sunt invitaţi să participe jurnalişti din Noua Zeelanda până în America de Nord şi Sud într-o conferintă orgazizată de ZiarulImpact.ro RadioMetafora.ro şi www.dcnews.ro unde se vor discuta teme de interes pentru jurnalişti [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="wp-caption alignnone" style="width: 410px"><img class="     " src="http://ro-cz.com/wp-content/uploads/videoconferinta.gif" alt="Video conferinta jurnalistilor de pretutindeni editia a II-a" width="400" /><p class="wp-caption-text">Video conferinta jurnalistilor de pretutindeni editia a II-a</p></div>
<p>Vineri 14 octombrie 2011 începând cu ora 18:30 ora României va acea loc conferinta a II-a video conferinta a jurnalistilor români de pretutindeni. Sunt invitaţi să participe jurnalişti din Noua Zeelanda până în America de Nord şi Sud într-o conferintă orgazizată de ZiarulImpact.ro RadioMetafora.ro şi www.dcnews.ro unde se vor discuta teme de interes pentru jurnalişti din diaspora şi care poate fi urmărită în direct pe www.dcnews.ro.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/video-conferinta-jurnalistilor-pretutindeni/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Bulgaria şi Cehia nu vor euro, deocamdată</title>
		<link>http://ro-cz.com/bulgaria-si-cehia-nu-vor-euro-deocamdata/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/bulgaria-si-cehia-nu-vor-euro-deocamdata/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 08:50:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Cehia]]></category>

		<category><![CDATA[Economie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=858</guid>
		<description><![CDATA[Boiko Borisov, premierul bulgar, a spus că ţara sa va adevra la Zona  Euro atunci când vor exista regului clare, spaţiun monedei unice fiind  transformat în prezent într-un loc unde se dau bani pentru susţinerea  celor cu probleme.

Premierii Bulgariei şi Cehiei au anunţat că ţările lor nu vor încerca deocamdată să adere [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h3>Boiko Borisov, premierul bulgar, a spus că ţara sa va adevra la Zona  Euro atunci când vor exista regului clare, spaţiun monedei unice fiind  transformat în prezent într-un loc unde se dau bani pentru susţinerea  celor cu probleme.</h3>
<div style="color: #000000;text-align: left;text-decoration: none;border: medium none"></div>
<p>Premierii Bulgariei şi Cehiei au anunţat că ţările lor nu vor încerca deocamdată să adere la Zona euro, din cauza crizei deficitelor cu care se confruntă în prezent ţările membre.<br />
<span id="more-858"></span><br />
&#8220;Vom adera la Zona euro atunci când vom vedea reguli clare acolo. Altfel, se transformă dintr-un stâlp de stabilitate într-un loc în care dai bani pentru a-i susţine pe cei care au probleme, iar scopul său este, de fapt, complet diferit&#8221;, a declarat premierul Boiko Borisov în deschiderea Forumului de afaceri bulgaro-ceh, la Praga, relatează Sofia News Agency.</p>
<p>Omologul său ceh, Peter Necas, a exprimat un punct de vedere similar în ceea ce priveşte criza deficitelor şi extinderea Zonei euro.</p>
<p>&#8220;Guvernele Cehiei şi Bulgariei refuză ferm să declare o dată pentru aderarea la Zona euro, pentru că nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu proiectul&#8221;, a spus Necas după întâlnirea cu Borisov.</p>
<p>&#8220;În plus, putem vedea cu toţii cum uniunea monetară actuală se tranformă într-o uniune de transfer de bani sau chiar într-o uniune a deficitelor&#8221;, a subliniat Necas.</p>
<p>&#8220;Bulgaria este ţara cu una dintre cele mai mici datorii externe din UE, avem o rezervă fiscală stabilă, ceea ce reprezintă o precondiţie bună pentru stabilitatea levei bulgare&#8221;, le-a dat asigurări Borisov potenţialilor investitori cehi.</p>
<p>De asemenea, el a respins categoric zvonurile că Bulgaria ar putea avea nevoite de un împrumut FMI.</p>
<p><a href="http://www.realitatea.net/bulgaria-si-cehia-nu-vor-euro-deocamdata_876444.html#ixzz1dNwExRJh">Sursa: REALITATEA.NET</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/bulgaria-si-cehia-nu-vor-euro-deocamdata/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Invitatie la sfintirea bisericii din Most</title>
		<link>http://ro-cz.com/invitatie-la-sfintirea-bisericii-din-most/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/invitatie-la-sfintirea-bisericii-din-most/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 18:33:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/invitatie-la-sfintirea-bisericii-din-most/</guid>
		<description><![CDATA[Sfințirea de către Patriarhul Daniel și mitropolitul primat ceh Krystof  a bisericii ortodoxe românești din  orașul cehesc Most  
dedicate memoriei ostașilor români 
   
Ambasada României la Praga are plăcerea de a invita toti membrii comunitătii românesti la ceremonia de sfintire a celei dintâi biserici ortodoxe românesti construite în Republica Cehă. Evenimentul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align: center" align="center"><!--     [if gte mso 9]&gt;  Normal 0   false false false        MicrosoftInternetExplorer4  &lt;![endif]--><!--     [if gte mso 9]&gt;   &lt;![endif]--><!--     [if gte mso 10]&gt;--><strong><span style="font-family: Arial">Sfințirea de către Patriarhul Daniel și mitropolitul primat ceh Krystof</span> <span style="font-family: Arial"> a bisericii ortodoxe românești din  orașul cehesc Most </span> </strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center" align="center"><strong><span style="font-family: Arial">dedicate memoriei ostașilor români</span> </strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: center" align="center"><strong><span style="font-family: Arial"><span> </span> </span> </strong></p>
<p style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><strong><span lang="RO">Ambasada României la Praga are plăcerea de a invita toti membrii comunitătii românesti la ceremonia de sfintire a celei dintâi biserici ortodoxe românesti construite în Republica Cehă. Evenimentul va avea loc duminică, 9 octombrie 2011, în orasul Most. </span> </strong> <span lang="RO">Lăcasul de cult este închinat memoriei ostaşilor români căzuţi pe teritoriul fostei Cehoslovacii în primul şi în cel de-al doilea război mondial. Jertfa ostasilor români este amintită si de o troită din lemn care a fost amplasată în curtea bisericii. </span></p>
<p style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span lang="RO">Slujba de târnosire a bisericii, precum şi sfinţirea troiţei vor fi săvârşite de către Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, alături de Prea Fericitul Krystof, Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe din Cehia şi Slovacia şi de un sobor de înalţi ierarhi. Evenimentul va fi găzduit de primarul oraşului Most, Vlastimil Vozka, cu care Ambasada României la Praga a avut o coaborare dinamică în perioada de realizare a proiectului. Vor participa reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale din România şi Republica Cehă, membri ai comunităţii româneşti, localnici şi credincioşi ortodocşi din Republica Cehă şi din Slovacia.</span> <span id="more-820"></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">Sfinţirea bisericii şi a troiţei va fi urmată de ceremonia semnării unui document de consemnare a evenimentului. Acesta va fi depus într-o urnă la baza troiţei alături de o listă cuprinzând numele ostaşilor români căzuţi pe pământ cehesc şi slovac, extrase din presa actuală şi monede astăzi aflate în circulaţie. Facsimile ale documentelor depuse în urnă vor fi păstrate în arhivele oraşului Most. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">Solemnitatea momentelor religioase va fi asigurată şi de Grupul de psalţi „Thronos” al Patriarhiei Române. Programul va cuprinde, totodată, momente artistice precum vernisarea unei expoziţii de 14 tablouri cu tematică religioasă a maestrului Teodor Buzu şi cântece folclorice interpretate de tinere talente din România. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">Biserica a fost construită prin efortul comun al Patriarhiei Române şi al Bisericii Ortodoxe din Cehia şi Slovacia, cu sprijinul Primăriei Oraşului Most, al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, al Ministerului Apărării Naţionale din România, al Ambasadei României la Praga şi al Asociaţiei Românilor din Cehia. Pe lângă sprijinul financiar, logistic şi organizatoric acordat de aceste instituţii este de remarcat implicarea personală în punerea în practică a proiectului atât a preşedintelui Asociaţiei Românilor din Cehia, Nicolae Dedulea, cât şi a unor cetăţeni cehi.<span> </span> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><strong><span style="font-family: Arial">Program </span> </strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><strong><span style="font-family: Arial">Duminică, 9 octombrie 2011</span> </strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><strong><span style="font-family: Arial"> </span> </strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in 6pt 1.5in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">08:30 – 10:00<span> </span> slujba de sfințire a bisericii<strong> </strong> „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Mare Mucenic Valentin” dedicată ostașilor români</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">10:00 – 12:00<span> </span> Sfânta Liturghie</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">12:00<span> </span> - 13.30<span> </span> sfinţirea troiţei urmată de slujba parastasului pentru eroi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify"><strong><span style="font-family: Arial"><span> </span> </span> </strong> <span style="font-family: Arial">Discursuri oficiali români şi cehi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 1.5in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">Semnare document de consemnare a evenimentului şi depunere a unei urne la baza troiţei alături de o listă cuprinzând numele ostaşilor români</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 1.5in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial">Depunere coroane de flori</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><span style="font-family: Arial"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><em><span style="font-family: Arial">Notă: Lăcașul de închinăciune se află în imediata apropiere a bisericii „Înălțarea Maicii Domnului” din Most.</span> </em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><a href="http://ro-cz.com/slova-ortodoxa/numarul-3/sfintire-biserica-most/">Detalii legate de locatie si coordonate GPS </a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><em>50.51881423988614</em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 6pt 0in;text-align: justify"><em>13.64616483449936</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/invitatie-la-sfintirea-bisericii-din-most/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Skoda lanseaza Citigo</title>
		<link>http://ro-cz.com/skoda-lanseaza-citigo/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/skoda-lanseaza-citigo/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 12:24:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=818</guid>
		<description><![CDATA[Skoda a prezentat masina de oras  de mici dimensiuni (segmentul A) Citigo, care va fi lansata in Cehia  pana la sfarsitul an, iar in celelalte piete europene, inclusiv Romania,  va ajunge in cursul anului 2012. Masina este derivata din Volkswagen up!, cel mai mic automobil VW, succesor simbolic pentru Lupo.

Skoda Citigo este [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><strong>Skoda a prezentat masina de oras  de mici dimensiuni (segmentul A) Citigo, care va fi lansata in Cehia  pana la sfarsitul an, iar in celelalte piete europene, inclusiv Romania,  va ajunge in cursul anului 2012. Masina este derivata din Volkswagen up!, cel mai mic automobil VW, succesor simbolic pentru Lupo.</strong></p>
<p style="text-align: justify">
<p style="text-align: justify">Skoda Citigo este mult mai mica decat  Fabia, avand 3,56 metri lungime, 1,65 metri latime si 1,48 metri  inaltime. In pofida dimensiunilor reduse portbagajul ofera un spatiu de  depozitare de 251 litri, semnificativ mai mare decat rivalii Peugeot  107/Citroen C1 si Toyota Aygo. Prin rabatarea scaunelor din spate se  poate obtine un portbagaj de 951 litri, potrivit Skoda.</p>
<p style="text-align: justify">Vor fi disponibile doua motorizari la introducerea pe piata, ambele pe benzina si cu o capacitate cilindrica de un litru: <strong>60 Cai Putere</strong> (CP) si <strong>75 CP</strong> .</p>
<p style="text-align: justify">Consumul mediu declarat de fabricant  pentru 100 km parcursi este de 4,5 litri de benzina pentru versiunea de  60 CP si de 4,7 litri pentru varianta mai puternica. Emisiile de CO2 pe  kilometru sunt de 105 grame, respectiv 107 grame.</p>
<p style="text-align: justify">Va exista si o versiune eco, derivata  din cea cu motor de baza, care va emite sub 100 grame CO2/km si va  consuma 4,2-4,3 litri benzina/100 km.</p>
<p style="text-align: justify">Desi Skoda nu a publicat inca imagini cu interiorul, este asteptat ca acesta sa fie preluat de la <strong>Volkswagen up!</strong> .</p>
<p style="text-align: justify"><a href="http://online.ro-cz.com/2011/09/28/skoda-citigo-prima-masina-de-clasa-mica-a-producatorului-ceh/">Observator ro-cz http://online.ro-cz.com/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/skoda-lanseaza-citigo/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Buget de austeritate in Cehia</title>
		<link>http://ro-cz.com/buget-de-austeritate-in-cehia/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/buget-de-austeritate-in-cehia/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 11:00:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/buget-de-austeritate-in-cehia/</guid>
		<description><![CDATA[Guvernul de coalitie de centru-dreapta ceh a  adoptat un proiect de buget pentru anul 2012 ce prevede reduceri  importante ale cheltuielilor de stat, a anuntat miercuri premierul ceh  Petr Necas, citat de France Presse, transmite Agerpres (22 septembrie).
Guvernul lui Necas spera sa reduca deficitul finantelor publice in 2012  la 3,5 la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span class="a13DarkGrey">Guvernul de coalitie de centru-dreapta ceh a  adoptat un proiect de buget pentru anul 2012 ce prevede reduceri  importante ale cheltuielilor de stat, a anuntat miercuri premierul ceh  Petr Necas, citat de France Presse, transmite Agerpres (22 septembrie).</p>
<p>Guvernul lui Necas spera sa reduca deficitul finantelor publice in 2012  la 3,5 la suta din PIB fata de 4,2 procente prevazute in acest an. In  2013, deficitul ar putea ajunge la 2,9 la suta din PIB, sub pragul de 3%  fixat de criteriile de la Maastricht, iar in 2014 la 1,9 procente din  PIB.</p>
<p>Proiectul prevede un deficit bugetar de 105 miliarde de coroane (circa  4,23 miliarde de euro), in contextul unor venituri de 1.084 de miliarde  de coroane si al unor cheltuieli de 1.189 de miliarde de coroane.  Deficitul ar urma sa fie mai mic cu 30 de miliarde de coroane raportat  la cel din acest an si cu 51 de miliarde prin raport cu 2010.<br />
</span> <span id="more-817"></span><br />
<span class="a13DarkGrey"> Pentru a intra in vigoare, proiectul va trebui ratificat de parlament,  unde coalitia aflata la putere din 2010 dispune de o majoritate  confortabila formata din 115 fotolii din cele 200 disponibile in camera  inferioara, noteaza AFP.</span></p>
<p>Sursa: fabricadebani.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/buget-de-austeritate-in-cehia/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Moravia si Silezia intalnesc Romania</title>
		<link>http://ro-cz.com/moravia-si-silezia-intalnesc-romania/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/moravia-si-silezia-intalnesc-romania/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Sep 2011 13:03:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=800</guid>
		<description><![CDATA[Brno întâlneşte România
19 - 23 septembrie 
19 septembrie
ora 18.30, Galeria 10 – Deschiderea oficială
EXPOZIŢIE // Vernisajul expoziţiei de fotografie „Bisericile fortificate din Transilvania”, de Asociaţia „Bucureştiul meu drag!”
ora 20.00, Sala Ern, Primăria Veche – TEATRU // „Amalia respiră adânc”, de Alina Nelega Cadariu, regia: Jiří Trnka (Teatrul Děčín)
20 septembrie
ora 16.00, sala B. Bakala – FILM [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Brno întâlneşte România<br />
19 - 23 septembrie </p>
<p>19 septembrie<br />
ora 18.30, Galeria 10 – Deschiderea oficială<br />
EXPOZIŢIE // Vernisajul expoziţiei de fotografie „Bisericile fortificate din Transilvania”, de Asociaţia „Bucureştiul meu drag!”</p>
<p>ora 20.00, Sala Ern, Primăria Veche – TEATRU // „Amalia respiră adânc”, de Alina Nelega Cadariu, regia: Jiří Trnka (Teatrul Děčín)</p>
<p>20 septembrie<br />
ora 16.00, sala B. Bakala – FILM // Copilăria lui Icar (r. Alex. Iordăchescu)</p>
<p>ora 17.45, foaier, sala B. Bakala – EXPOZIŢIE // Vernisajul expoziţiei de fotografie „Munţii României şi Delta Dunării”, autor Martin Krajíček</p>
<p>ora 18.15, sala B. Bakala – FILM // 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (r. Cristian Mungiu)</p>
<p>ora 20.00, scena în aer liber, Primăria veche – JAZZ // Concert Bega Blues Band</p>
<p>21 septembrie<br />
ora 16.00, sala B. Bakala – FILM // Marţi după Crăciun (r. Radu Muntean)</p>
<p>ora 18.00, sala B. Bakala – FILM // ROMing (r. Jiří Vejdělek, coproducţie Cehia-România)</p>
<p>ora 20.00, Sala Ern, Primăria Veche – MUZICĂ DE EPOCĂ // Concert Imago Mundi - „Isvor”</p>
<p>22 septembrie<br />
ora 16.00, sala B. Bakala – FILM // California dreamin’ (nesfârşit) (r. Cristian Nemescu)</p>
<p>ora 18.45, sala B. Bakala – FILM // Kapitalism – reţeta noastră secretă (r. Alexandru Solomon)</p>
<p>ora 20.00, Sala Ern, Primăria veche – TEATRU. PANTOMIMĂ. DANS // „Dincolo de umbre”, de Universitatea de Artă „George Enescu” din Iaşi </p>
<p>23 septembrie<br />
ora 19.00, scena în aer liber, Primăria veche – WORLD MUSIC // Concert Fanfara Complexă </p>
<p>Kroměříž întâlneşte România<br />
20-24 septembrie</p>
<p>20 septembrie<br />
ora 17.30, foaier Casa Culturii – Deschiderea oficială<br />
EXPOZIŢIE // Vernisajul expoziţiei personale Teodor Buzu „Dansul culorilor”</p>
<p>ora 18.30, sala Loutkový, Casa culturii – FILM // Kapitalism – reţeta noastră secretă (r. Alexandru Solomon)</p>
<p>ora 20.30, sala de concerte, Casa culturii – WORLD MUSIC // Concert Fanfara Complexă </p>
<p>21 septembrie<br />
ora 16.00, sala de concerte, Casa culturii – FILM / 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (r. Cristian Mungiu)</p>
<p>ora 19.00, sala de concerte, Casa culturii – TEATRU // „Amalia respiră adânc”, de Alina Nelega Cadariu, regia: Jiří Trnka (Teatrul Děčín)</p>
<p>22 septembrie<br />
ora 17.30, sala Loutkový, Casa culturii – FILM // California dreamin’ (nesfârşit) (r. Cristian Nemescu)</p>
<p>ora 20.30, foaier, Casa culturii – JAZZ // Concert Bega Blues Band</p>
<p>23 septembrie<br />
ora 17.30, sala Loutkový, Casa Culturii – FILM // Ce familie normală (r. Patrik Hartl, coproducţie Cehia-România)</p>
<p>ora 20.00, sala de teatru, Casa culturii – TEATRU. PANTOMIMĂ. DANS // „Dincolo de umbre”, de Universitatea de Artă „George Enescu” din Iaşi </p>
<p>24 septembrie<br />
ora 15.00, Palatul Arhiepiscopal – FILM // Marţi după Crăciun (r. Radu Muntean)</p>
<p>ora 17.00, Palatul Arhiepiscopal – FILM // Copilăria lui Icar (r. Alex. Iordăchescu)</p>
<p>ora 19.00, Palatul Arhiepiscopal – MUZICĂ DE EPOCĂ // Imago Mundi - „Isvor”</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/moravia-si-silezia-intalnesc-romania/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Valentina Pelinel apare în FHM Cehia FOTO</title>
		<link>http://ro-cz.com/valentina-pelinel-apare-in-fhm-cehia-foto/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/valentina-pelinel-apare-in-fhm-cehia-foto/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 25 Jul 2011 08:26:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=856</guid>
		<description><![CDATA[Valentina Pelinel a devenit un bun produs de export pentru Cehia. Pictorialul realizat pentru FHM România, ediţia de martie, a fost acum împrumutat ediţiei din Cehia. Top modelul s-a dezvelit de secrete pentru că toată Cehia să ştie ce femei frumoase sunt în România.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Valentina Pelinel a devenit un bun produs de export pentru Cehia. Pictorialul realizat pentru FHM România, ediţia de martie, a fost acum împrumutat ediţiei din Cehia. Top modelul s-a dezvelit de secrete pentru că toată Cehia să ştie ce femei frumoase sunt în România.</p>
<p><a href="http://www.realitatea.net/valentina-pelinel-apare-in-fhm-cehia-foto_856824.html#ixzz1dNumrfCC">Citeste mai mult pe REALITATEA.NET</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/valentina-pelinel-apare-in-fhm-cehia-foto/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Horia Tecau, finalist la Wimbledon!</title>
		<link>http://ro-cz.com/horia-tecau-finalist-la-wimbledon/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/horia-tecau-finalist-la-wimbledon/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 01 Jul 2011 06:34:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=779</guid>
		<description><![CDATA[Horia Tecau si partenerul sau din probla de dublu, Robert Lindstedt, s-au calificat, joi seara, in finala turneului de Mare Slem de la Wimbledon, invingand in penultimul act cuplul format din neamtul Christopher Kas si austriacul Alexander Peya.
Perechea romano-suedeza s-a impus destul de usor, in 3 seturi, scor 6-3, 7-6 (3), 6-2.
Primul set nu a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Horia Tecau si partenerul sau din probla de dublu, Robert Lindstedt, s-au calificat, joi seara, in finala turneului de Mare Slem de la Wimbledon, invingand in penultimul act cuplul format din neamtul Christopher Kas si austriacul Alexander Peya.</p>
<p>Perechea romano-suedeza s-a impus destul de usor, in 3 seturi, scor 6-3, 7-6 (3), 6-2.<span id="more-779"></span></p>
<p>Primul set nu a avut istoric, Tecau si Lindstedt reusind un break prin care s-au distantat decisiv la 3-1, dupa aceea ei limitandu-se la a-si castiga serviciul.</p>
<p>In actul secund, Kas si Peya au dat tot ce au putut iar cele doua echipe au mers cap la cap pana in tie-break, unde sportivul nostru si partenerul sau s-au impus cu 7-3.</p>
<p>Setul 3 a fost cel mai usor, neamtul si austriacul cedand atat fizic, cat mai ales psihic.</p>
<p>Pentru Horia Tecau si Robert Lindstedt este a doua finala consecutiva la Wimbledon, cei doi avand o noua ocazie de a castiga un turneu ATP de mare anvergura.</p>
<p>Ati putut urmari pe site-ul Ziare.com partida dintre Tecau/ Lindstedt si Kas/ Peya:</p>
<p>Scor final 6-3/ 7-6 (3)/ 6-2</p>
<p>INFO: Debut foarte bun de set 3 pentru cuplul Tecau-Lindstedt, care realizeaza un break in al doilea game.</p>
<p>INFO: Tecau si Lindstedt au avut mult de furca in setul secund, pe care si l-au adjudecat la tiebreak.</p>
<p>INFO: Debut echilibrat al setului secund.</p>
<p>INFO: Tecau si Lindstedt s-au impus fara mari batai de cap in primul set, cu scorul de 6-3, facand un pas urias spre marea finala.</p>
<p>INFO: Perechea romano-suedeza a reusit un prim break, ducand scorul la 3-1 in primul set.</p>
<p>INFO: Tecau si Lindstedt au disputat si in 2010 finala probei de dublu de la Wimbledon. </p>
<p>Sursa: <a href="http://www.ziare.com" target="blanck">Ziare.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/horia-tecau-finalist-la-wimbledon/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Băsescu: Nu acceptăm noi condiţii pentru aderarea la spaţiul Schengen</title>
		<link>http://ro-cz.com/basescu-nu-acceptam-noi-conditii-pentru-aderarea-la-spatiul-schengen/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/basescu-nu-acceptam-noi-conditii-pentru-aderarea-la-spatiul-schengen/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Jun 2011 09:22:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Politica]]></category>

		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=772</guid>
		<description><![CDATA[Înainte de plecarea spre Bruxelles la întâlnirea Consiliului European, preşedintele Traian Băsescu a declarat că obligaţia sa este să se asigure că nu vor fi impuse noi condiţii de aderarea la spaţiul Schengen pentru România.
&#8220;Pentru noi este foarte important proiectul privind întărirea spaţiului Schengen. Obligaţia mea în acest consiliu va fi să mă asigur că [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Înainte de plecarea spre Bruxelles la întâlnirea Consiliului European, preşedintele Traian Băsescu a declarat că obligaţia sa este să se asigure că nu vor fi impuse noi condiţii de aderarea la spaţiul Schengen pentru România.</p>
<p>&#8220;Pentru noi este foarte important proiectul privind întărirea spaţiului Schengen. Obligaţia mea în acest consiliu va fi să mă asigur că noile condiţiile de aderare la spaţiul Schengen nu devin condiţii care se adăugă la ceea ce România are deja de îndeplinit pentru aderare&#8221;, a declarat Traian Băsescu.</p>
<p>Subiectele de discuţie pe agenda Consiliul European sunt guvernanţa economică şi migraţia.<span id="more-772"></span></p>
<p>&#8220;În ceea priveşte migraţia sunt subiecte sensibile, care nu privesc direct România, dar şi ţara noastră va fi implicată pentru ca subiectele în discuţie la capitolul migraţie sunt legate de politica europeană în domeniul migraţiei. O altă secvenţă a acestui subiect este legată de întărirea controlului la graniţele externe precum şi definirea unui sistem european de azil care nu este încă funcţional la nivelul Uniunii Europene şi pentru care va trebui să găsim soluţii&#8221;, a spus Băsescu.<br />
Preşedintele a mai spus că a trimis Parlamentului proiectul de revizuire a Constituţiei.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/basescu-nu-acceptam-noi-conditii-pentru-aderarea-la-spatiul-schengen-229195.html">Romani Libera</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/basescu-nu-acceptam-noi-conditii-pentru-aderarea-la-spatiul-schengen/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>România şi Bulgaria au avut şi în 2010 cel mai mic PIB/locuitor din UE</title>
		<link>http://ro-cz.com/romania-si-bulgaria-au-avut-si-in-2010-cel-mai-mic-piblocuitor-din-ue/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/romania-si-bulgaria-au-avut-si-in-2010-cel-mai-mic-piblocuitor-din-ue/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 15:07:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/romania-si-bulgaria-au-avut-si-in-2010-cel-mai-mic-piblocuitor-din-ue/</guid>
		<description><![CDATA[România şi Bulgaria au avut, în 2010, un PIB/locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) mai mic cu aproximativ 55% faţă de media din Uniunea Europeană, potrivit unei estimări preliminare publicată, marţi, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), relatează Agerpres.
Ţara noastră ocupă în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>România şi Bulgaria au avut, în 2010, un PIB/locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) mai mic cu aproximativ 55% faţă de media din Uniunea Europeană, potrivit unei estimări preliminare publicată, marţi, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), relatează Agerpres.</p>
<p>Ţara noastră ocupă în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor exprimat în PPS a fost de 43% din media UE.</p>
<p>Comparativ, în 2009, PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 46% din media UE, iar în Bulgaria la 44% din media UE.<span id="more-769"></span></p>
<p>Şi în 2010 cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost de peste două ori şi jumătate mai mare (283%) faţă de media din UE.</p>
<p>Urmează Olanda, Danemarca, Irlanda, Austria, Suedia, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost între 23 şi 34% mai mare comparativ cu media din UE. în timp ce în Germania, Belgia, Finlanda, Marea Britanie, PIB/locuitor exprimat în PPS a depăşit cu peste 10% media din UE.</p>
<p>În jurul mediei din UE se situează Franţa, Spania, Italia, Cipru, iar Grecia, Slovenia, Malta, Portugalia, Cehia şi Slovacia au un PIB/locuitor exprimat în PPS mai mic cu 10 până la 30% faţă de media din UE. Urmează Estonia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost între 35 şi 50% mai mic comparativ cu media din UE iar pe ultimele locuri se situează România şi Bulgaria, care au avut, în 2010, un PIB/locuitor exprimat în PPS mai mic cu aproximativ 55% faţă de media UE.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a href="http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/romania-si-bulgaria-au-avut-si-in-2010-cel-mai-mic-pib-locuitor-din-ue-228979.html">Romania Libera</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/romania-si-bulgaria-au-avut-si-in-2010-cel-mai-mic-piblocuitor-din-ue/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>România a înregistrat cea mai mare inflaţie anuală din UE şi în luna mai</title>
		<link>http://ro-cz.com/romania-a-inregistrat-cea-mai-mare-inflatie-anuala-din-ue-si-in-luna-mai/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/romania-a-inregistrat-cea-mai-mare-inflatie-anuala-din-ue-si-in-luna-mai/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 12:57:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=761</guid>
		<description><![CDATA[Luna  mai 2011 a fost a zecea lună consecutiv în care România a înregistrat  cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană - 8,5 la  sută, urmată de departe de Estonia - 5,5% şi Lituania - 5,0%, conform  datelor publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În timp  [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong></strong><strong><span style="font-size: 9pt;font-family: Verdana" lang="FR">Luna  mai 2011 a fost a zecea lună consecutiv în care România a înregistrat  cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană - 8,5 la  sută, urmată de departe de Estonia - 5,5% şi Lituania - 5,0%, conform  datelor publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).</span></strong></em></p>
<p><span style="font-size: 9pt;font-family: Verdana" lang="FR">În timp  ce în România rată anuală a inflaţiei a crescut de la 8,4% în aprilie  la 8,5% în mai, în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna  mai la 2,7% de la 2,8% în aprilie, iar în Uniunea Europeană rata anuală a  inflaţiei a scăzut în luna mai la 3,2% de la 3,3% în aprilie.</p>
<p></span><span style="font-size: 9pt;font-family: Verdana">Ţările cu cea  mai scăzută rată anuală a inflaţiei au fost Irlanda (1,2%), Suedia  (1,7%) şi Cehia (2,0%). Comparativ cu luna aprilie 2011, rata anuală a  inflaţiei a crescut în 14 state membre, a rămas stabilă în patru state  şi a scăzut în nouă ţări.<br />
</span><span id="more-761"></span><br />
<span style="font-size: 9pt;font-family: Verdana" lang="FR">România  se situează pe primul loc în UE şi atunci când este vorba de creşterea  medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni, cu un avans de 7,5 la  sută, urmată de Grecia (4,8%) şi Estonia (4,5%). La polul opus se  situează Irlanda (minus 0,2%), Suedia (1,5%) şi Olanda (1,6%).</p>
<p>Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS),  rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,21%, în luna mai, faţă de  aprilie 2011, iar în primele cinci luni aceasta s-a cifrat la 0,6%.  Comparativ cu perioada similară din 2010, preţurile de consum au  crescut, în mai, cu 8,41%. Banca Naţională a României consideră că  există în continuare posibilitatea ca inflaţia să mai crească marginal  până în iunie. </span></p>
<p><a href="http://agerpress.ro/agerpress.html" target="_blank"><strong><span style="font-size: 9pt;font-family: Verdana" lang="FR">Sursa AGERPRES</span></strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/romania-a-inregistrat-cea-mai-mare-inflatie-anuala-din-ue-si-in-luna-mai/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Românii, cu bagajele la uşă la Wimbledon</title>
		<link>http://ro-cz.com/pentru-romani-wimbledon-2011-a-fost-unul-foarte-scurt/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/pentru-romani-wimbledon-2011-a-fost-unul-foarte-scurt/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 09:22:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<category><![CDATA[Sport]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=774</guid>
		<description><![CDATA[Ploaia de zilele trecute de la Wimbledon prevestea parcă soarta românilor la turneul din acest an.
Începem cu întrecerea masculină. Victor Hănescu l-a învins în runda inaugurală, în trei seturi, pe cehul Jaroslav Pospisil, dar va da piept în turul secund cu americanul Andy Roddick, cap de serie numărul 8 şi locul 10 în ierarhia ATP, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ploaia de zilele trecute de la Wimbledon prevestea parcă soarta românilor la turneul din acest an.</p>
<p>Începem cu întrecerea masculină. Victor Hănescu l-a învins în runda inaugurală, în trei seturi, pe cehul Jaroslav Pospisil, dar va da piept în turul secund cu americanul Andy Roddick, cap de serie numărul 8 şi locul 10 în ierarhia ATP, finalist la Wimbledon în 2004, 2005 şi 2009.</p>
<p>În finala de acum doi ani, Andy Roddick a fost învins în cinci seturi, extrem de greu, de elveţianul Roger Federer, care îşi adjudeca astfel al 15-lea titlu de Mare Şlem din carieră. Hănescu şi Roddick s-au întâlnit de 3 ori în carieră, iar românul nu a câştigat nici un set.<code></p>
<p>Nici fetele din România nu stau pe roze la Wimbledon. După o victorie-fulger împotriva sârboaicei Bojana Jovanovski (6-1, 6-2), Simona Halep o va întâlni mai departe pe americanca Serena Williams, campioana en-titre, revenită însă după 11 luni de pauză. Statisticile vorbesc de la sine şi în cazul Serenei: 37 de titluri WTA, dintre care 13 titluri de Mare Şlem.</p>
<p>Alexandra Dulgheru va juca împotriva rusoaicei Svetlana Kuzneţova, care are în palmares două titluri de Mare Şlem (în 2009 la Roland Garros şi în 2004 la US Open).</p>
<p>Un meci mai echilibrat este cel dintre Monica Niculescu şi Maria Jose Martinez Sanchez. Sorana Cîrstea a părăsit deja competiţia, învinsă de franţuzoaica Pauline Parmentier, scor 6-1, 6-2.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/pentru-romani-wimbledon-2011-a-fost-unul-foarte-scurt/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Cehia nu va mai participa la proiectul american antiracheta.</title>
		<link>http://ro-cz.com/cehia-nu-va-mai-participa-la-proiectul-american-antiracheta/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/cehia-nu-va-mai-participa-la-proiectul-american-antiracheta/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 08:46:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=757</guid>
		<description><![CDATA[Statul a invocat rolul minor pe care il are in  proiectul american de aparare, conform Russia Today.
Ministrul ceh al Apararii, Alexander Vondra a declarat ca, in urma  discutiilor cu adjunctul secretarului american al Apararii William Lynn,  guvernul de la Praga a decis ca Cehia va incerca sa se implice in alte  [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Statul a invocat rolul minor pe care il are in  proiectul american de aparare, conform Russia Today.</strong><br />
Ministrul ceh al Apararii, Alexander Vondra a declarat ca, in urma  discutiilor cu adjunctul secretarului american al Apararii William Lynn,  guvernul de la Praga a decis ca Cehia va incerca sa se implice in alte  moduri in acest proiect.<span id="more-757"></span></p>
<p>Praga si Washington au semnat un acord in anul 2008 in care se  stipula ca Cehia va gazdui elemente ale scutului antiracheta, in ciuda  criticilor aduse de Rusia. Planul a fost, de asemenea, criticat de  majoritatea cetatenilor care considerau ca statul isi asuma riscuri fara  motiv.</p>
<p>Conform planului, Cehia urma sa gazduiasca un centru de avertizare preventiva pentru evaluarea datelor proiectului antibalistic.</p>
<p>Subiectul a fost adus din nou in discutie recent, cand Moscova a  subliniat public ca problemele cu Washington in tema scutului  antiracheta inca nu au fost rezolvate.</p>
<p>Presedintele rus Dmitri Medvedev a mers pana la ipoteza in care o  noua cursa a inarmarii ar putea incepe si progresul in reducerea armelor  nucleare ar face un pas inapoi.</p>
<p>Rusia doreste mai mult control asupra scutului antiracheta, ceea ce  ar asigura ca scutul nu va putea dauna arsenalului nuclear rus. Aceasta  sugestie a fost luata in considerare de cativa ani, dar fara progrese  notabile.</p>
<p>Scutul antiracheta are ca scop oficial prevenirea unor atacuri asupra  stateler europene de la tari precum Iran sau Korea de Nord.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.antena3.ro/" target="_blank">Antena3</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/cehia-nu-va-mai-participa-la-proiectul-american-antiracheta/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Publicaţie cehă:“Bine aţi venit în Bucureşti. Cel mai urât oraş din Europa”</title>
		<link>http://ro-cz.com/publicatie-ceha%e2%80%9cbine-ati-venit-in-bucuresti-cel-mai-urat-oras-din-europa%e2%80%9d/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/publicatie-ceha%e2%80%9cbine-ati-venit-in-bucuresti-cel-mai-urat-oras-din-europa%e2%80%9d/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 08:46:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=755</guid>
		<description><![CDATA[O publicaţie din Cehia a difuzat un reportaj prin care  prezintă capitala România ca fiind cel mai subdezvoltat oraş european,  în care gunoaiele domnesc pe străzile pline de gropi şi în care  locuitorii se mulţumesc să trăiască în case dărăpănate. 
Materialul publicat de “Lidovky”  poată titlul “aţi venit în Bucureşti. Cel [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O publicaţie din Cehia a difuzat un reportaj prin care  prezintă capitala România ca fiind cel mai subdezvoltat oraş european,  în care gunoaiele domnesc pe străzile pline de gropi şi în care  locuitorii se mulţumesc să trăiască în case dărăpănate. </strong></p>
<p>Materialul publicat de “<a rel="nofollow" href="http://cestovani.lidovky.cz/vitejte-v-bukuresti-v-nejosklivejsim-meste-evropy-fxc-/aktuality.asp?c=A110523_110552_aktuality_pks" target="_blank">Lidovky</a>”  poată titlul “aţi venit în Bucureşti. Cel mai urât oraş din Europa”.</p>
<p><span id="more-755"></span>“Gropile  din asfalt, sticlele din plastic aruncate pe jos sau  întreruperea apei  calde la baie sunt probleme de care se lovesc, mai  devreme sau mai  târziu, aproape toţi bucureştenii”, notează sursa  citată chiar în prima  partea a articolului.</p>
<p>Pe lângă descrieri depreciative,  materialul conţine şi fotografii  care ilustrează realităţile triste din  anumite zone al Capitalei: case  dărăpănate, străzi pline de gropi,  magazine vechi, ziduri acoperite de  graffiti.</p>
<p>Jurnaliştii cehi  nu au uitat să amintească de calitatea vieţii din  Bucureşti, oraşul  nostru situându-se la coada clasamentului care  reuneşte metropolele  Uniunii Europene. Articolul menţionează şi gradul  de poluare ridicată a  aerului şi faptul că media spaţiului verde pe cap  de locuitor este mult  mai mică decât cea europeană.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/publicatie-ceha-bine-ati-venit-bucuresti-cel-mai-urat-oras-europa" target="_blank">Adevarul Ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/publicatie-ceha%e2%80%9cbine-ati-venit-in-bucuresti-cel-mai-urat-oras-din-europa%e2%80%9d/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Valoarea tranzacţiilor imobiliare din primul semestru a depăşit-o pe cea din 2010</title>
		<link>http://ro-cz.com/valoarea-tranzactiilor-imobiliare-din-primul-semestru-a-depasit-o-pe-cea-din-2010/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/valoarea-tranzactiilor-imobiliare-din-primul-semestru-a-depasit-o-pe-cea-din-2010/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Jun 2011 08:07:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/valoarea-tranzactiilor-imobiliare-din-primul-semestru-a-depasit-o-pe-cea-din-2010/</guid>
		<description><![CDATA[Valoarea tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a acestui an a depăşit-o pe cea înregistrată în 2010, de 232 milioane euro, dacă este luată în calcul tranzacţia anunţată recent între Immofinanz şi Adama, potrivit firmei de consultanţă imobiliară Cushman&#38;Wakefield, relatează Mediafax.
În primele şase luni au avut loc pe piaţa românească şapte tranzacţii imobiliare în valoare de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Valoarea tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a acestui an a depăşit-o pe cea înregistrată în 2010, de 232 milioane euro, dacă este luată în calcul tranzacţia anunţată recent între Immofinanz şi Adama, potrivit firmei de consultanţă imobiliară Cushman&amp;Wakefield, relatează Mediafax.</p>
<p>În primele şase luni au avut loc pe piaţa românească şapte tranzacţii imobiliare în valoare de 201 milioane de euro. Săptămâna trecută, grupul Immofinanz, unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România, a devenit unic acţionar al dezvoltatorului rezidenţial Adama, după preluarea participaţiei de 69,22% de la mai multe fonduri de investiţii, tranzacţie de 42,43 milioane de euro.<span id="more-770"></span></p>
<p>Astfel, valoarea tranzacţiilor imobiliare realizate în primul semestru al anului se ridică la 243,43 milioane de euro.</p>
<p>&#8220;Există un interes din ce în ce mai crescut al investitorilor pentru piaţa imobiliară din România. Cel mai atractiv segment al pieţei este cel al spaţiilor de birouri din Bucureşti, însă în următoarele 12 luni, probabil că vor fi înregistrate şi unele tranzacţii pe segmentul spaţiilor de retail. Am observat şi o creştere a interesului pentru terenuri, dar la valori ale preţurilor mult reduse faţă de vârful din 2007 - 2008&#8243;, a declarat într-un comunicat Costel Florea, partener Cushman&amp;Wakefield România.</p>
<p>La nivelul Europei Centrale, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, valoarea tranzacţiilor imobiliare s-a ridicat în perioada analizată la 2,09 miliarde euro, cea mai activă piaţă rămânând cea poloneză.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a href="http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/imobiliare/valoarea-tranzactiilor-imobiliare-din-primul-semestru-a-depasit-o-pe-cea-din-2010-228983.html">Romania Libera</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/valoarea-tranzactiilor-imobiliare-din-primul-semestru-a-depasit-o-pe-cea-din-2010/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Ce crede Comisia Europeană despre taxa de autostradă</title>
		<link>http://ro-cz.com/ce-crede-comisia-europeana-despre-taxa-de-autostrada/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/ce-crede-comisia-europeana-despre-taxa-de-autostrada/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Jun 2011 15:16:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Romania]]></category>

		<category><![CDATA[Social]]></category>

		<category><![CDATA[Stiri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/ce-crede-comisia-europeana-despre-taxa-de-autostrada/</guid>
		<description><![CDATA[Directoratul pentru Politici Regionale al CE afirmă, asemenea celui pentru Transporturi, că România nu e obligată să introducă o taxare a autostrăzilor, chiar dacă aceasta ar fi recomandabilă. 
Miniştrii Transporturilor din ultimii ani au preferat să îndrepte antipatia românilor în privinţa introducerii unor taxe pe autostrăzi către Comisia Europeană, în loc să îşi asume public [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong>Directoratul pentru Politici Regionale al CE afirmă, asemenea celui pentru Transporturi, că România nu e obligată să introducă o taxare a autostrăzilor, chiar dacă aceasta ar fi recomandabilă. </strong></em></p>
<p>Miniştrii Transporturilor din ultimii ani au preferat să îndrepte antipatia românilor în privinţa introducerii unor taxe pe autostrăzi către Comisia Europeană, în loc să îşi asume public şi să explice automobiliştilor necesitatea introducerii acestor taxe.</p>
<p>După ce acum 2-3 ani fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu afirma că taxa este cerută de CE, actualul ministru Anca Boagiu declara în octombrie 2010, la o lună de la instalarea sa la acest minister, că plata accesului pe autostrăzi ar fi cerută de Comisia Europeană.<br />
<span id="more-771"></span><br />
&#8220;Nu pentru că cineva are plăcerea introducerii taxelor, este o măsură europeană pe care toate statele membre au luat-o. Pentru noi, ca ţară membră, este şi o condiţie pe care Comisia Europeană ne-a impus-o şi anume aceea de a demonstra că după momentul finalizării construcţiei de autostrăzi, avem fonduri pentru întreţinerea acestora&#8221;, spunea anul trecut Anca Boagiu. Cererea ar fi fost făcută, mai precis, de către Directoratul pentru Politici Regionale al CE, afirma Ministerul Transporturilor acum câteva zile. &#8220;Corespondenţa, precum şi discuţiile avute cu reprezentanţii DG Regio în vederea aprobării cererilor de finanţare pentru proiectele de autostradă au avut în vedere şi subiectul asigurării resurselor financiare pentru mentenanţa acestor tronsoane de autostradă după finalizarea lor&#8221;, susţin oficialii MT.</p>
<p>Dacă fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, pleda pentru introducerea taxelor doar pe autostrăzile în concesiune (taxa fiind parte componentă a mecanismului de recuperare a investiţiei făcute de concesionar), actualul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale dn România, Daniela Drăghia, afirma acum două săptămâni că taxa va fi introdusă în viitor pe orice autostradă în exploatare, adică indiferent dacă aceasta a fost construită în concesiune sau nu, dacă s-au folosit banii statului sau ai UE, dacă a fost realizată anterior anilor &#8216;90 sau după aceea.</p>
<p>CE neagă obligativitatea taxei</p>
<p>România nu este obligată de legislaţia europeană sau prin angajamente luate în faţa Uniunii Europene să introducă taxarea autostrăzilor, chiar dacă adoptarea unor astfel de taxe ar asigura viabilitatea financiară a proiectelor curente de autostrăzi, arată două răspunsuri trimise zilele trecute către RL de Directoratele pentru Transporturi şi pentru Politici Regionale, în urma unor întrebări adresate de noi.</p>
<p>&#8220;Nu, Comisia Europeană nu a cerut Ministerului român al Transprtuirlor taxarea autostrăzilor&#8221;, spune Marie-Pierre Jouglain, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn.<br />
Mai mult România nu are semnat niciun angajament cu CE, chiar şi luat în mod benevol, privitor la introducerea taxei. Dacă ar fi să aleagă un termen pentru introducerea taxării autostrăzilor,între &#8220;obligaţie&#8221; şi &#8220;recomandare&#8221; oficialii Directoratului pentru Politici Regionale l-ar prefera pe al doilea.</p>
<p>Nici celălalt Directorat ce ar putea fi interesat de taxarea autostrăzilor, cel de Transporturi, nu pune presiune pe România să adopte tarife de parcurgere a autostrăzilor, cu atât mai mult drept condiţie pentru accesarea fondurilor europene. &#8220;Introducerea txării nu este o condiţie pentru primirea contribuţiilor din fonduri europene&#8221;, spune Szabolcs Schmidt director în cadrul Directoratului Transporturi.<br />
Introducerea obligativităţii ar fi abuzivă atât timp cât, deoarece, după cum recunosc oficialii CE, &#8220;taxarea autoturismelor este neacoperită (legal - n.r.) de directive, singura cerinţă fiind ca taxele să nu ducă la discriminarea şoferilor în funcţie de rezidenţă sau cetăţenie&#8221;.</p>
<p>Taxe pe autostrăzi UE*</p>
<p>Ţări fără taxe: Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Germania, Suedia, Olanda<br />
Ţări cu vinietă: Austria, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Elveţia, Slovenia<br />
Ţări cu taxare la km: Croaţia, Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Polonia, Spania<br />
* valabil autoturisme</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/banii-mei/ce-crede-comisia-europeana-despre-taxa-de-autostrada-228900.html">Romania Libera</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/ce-crede-comisia-europeana-despre-taxa-de-autostrada/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>VOLEI: Fetele si baietii intâlnesc Turcia in Liga Europeana, etapa a 4-a</title>
		<link>http://ro-cz.com/volei-fetele-si-baietii-intalnesc-turcia-in-liga-europeana-etapa-a-4-a/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/volei-fetele-si-baietii-intalnesc-turcia-in-liga-europeana-etapa-a-4-a/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Jun 2011 11:13:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/?p=759</guid>
		<description><![CDATA[VOLEI. In etapa a patra a Ligii Europene la volei feminin, nationala României va juca pe teren propriu, vineri si sâmbata, cu Turcia, singura echipa din competitie cu maximum de puncte acumulate dupa primele sase partide. Iata cele 12 jucatoare retinute în lot de antrenorii Darko Zakoc si Constantin Alexe pentru meciurile de la Constanta:
coordonatoare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>VOLEI. <em>In etapa a patra a Ligii Europene la volei feminin, nationala României va juca pe teren propriu, vineri si sâmbata, cu Turcia, singura echipa din competitie cu maximum de puncte acumulate dupa primele sase partide. Iata cele 12 jucatoare retinute în lot de antrenorii Darko Zakoc si Constantin Alexe pentru meciurile de la Constanta:</em></strong></p>
<p>coordonatoare - Diana Neaga si Sabina Miclea-Grigoruta<br />
universali - Daiana Muresan si Adina Salaoru<br />
centri - Alina Albu, Nneka Onyejekwe si Alexandra Sobo<br />
extreme - Alexandra Trica, Ioana Nemtanu, Adina Stanciu si Cristina Cazacu<br />
libero - Nicoleta Manu</p>
<p>Programul etapei a patra în Grupa C:<br />
vineri 17 iunie 2011<br />
ora 20.30: România - Turcia<br />
<span id="more-759"></span><br />
sâmbata 18 iunie 2011<br />
ora 18.30: Croatia - Belarus<br />
ora 19.30: România - Turcia</p>
<p>duminica 19 iunie 2011<br />
ora 20.30: Croatia - Belarus<br />
Meciurile nationalei României vor fi transmise în direct de postul Digi Sport 1.</p>
<p>Clasament: 1. Turcia - 18p (18-1); 2. România - 11p (12-9); 3. Belarus - 7p (9-12); 4. Croatia - 0p (1-18).<br />
Mai avem de jucat: Croatia - România pe 25 si 26 iunie; România - Belarus pe 8 si 9 iulie, ora 20.30, la Constanta</p>
<p>Editia a 3-a a Ligii Europene la volei feminin, turneu care la editiile precedente a fost câstigat de Serbia, reuneste in premiera la start 12 formatii. Prima clasata din fiecare grupa se califica pentru Final Four (Istanbul, “Burhan Felek Volleyball Hall”, 15-16 iulie 2011), alaturi de tara organizatoare, Turcia. Daca Turcia va câstiga Grupa C, atunci a patra echipa calificata va fi cea mai buna dintre ocupantele pozitiei secunde in cele trei grupe. Primele doua clasate la turneul final vor obtine dreptul de a juca in FIVB World Grand Prix 2012.</p>
<p>In etapa a patra a Ligii Europene la volei masculin, nationala României va juca pe teren propriu, vineri si sâmbata, cu selectionata Turciei. Iata cei 12 jucatori retinuti in lot de antrenorii Stelian Moculescu, Mircea Dudas si Aurel Vlaicu pentru meciurile de la Constanta:</p>
<p>coordonatori - Cristian Bartha si Vlad Moisa<br />
universali - Adrian Gontariu si Mircea Roman<br />
centri - Sergiu Stancu, Fabian Birau si Razvan Mihalcea<br />
extreme - Bogdan Olteanu, Florin Voinea si Dan Borota<br />
libero - Adrian Feher si Mihai Maries</p>
<p>Programul etapei a patra în Grupa C:<br />
vineri 17 iunie 2011<br />
ora 18.00: România - Turcia</p>
<p>sâmbata 18 iunie 2011<br />
ora 17.00: România - Turcia<br />
ora 19.00: Belarus - Slovacia</p>
<p>duminica 19 iunie 2011<br />
ora 19.00: Belarus - Slovacia<br />
Meciurile nationalei României vor fi transmise in direct de postul Digi Sport 1.</p>
<p>Clasament: 1. România - 12p (14-8); 2. Slovacia - 12p (14-10); 3. Belarus - 7p (10-14); 4. Turcia - 5p (8-14).</p>
<p>Programul nationalei masculine in etapele urmatoare: Slovacia - România pe 25 si 26 iunie; România - Belarus pe 8 si 9 iulie, ora 18.00, la Constanta</p>
<p>Editia a 8-a a Ligii Europene la volei masculin este prima cu 12 echipe la start. Prima clasata din fiecare grupa va obtine calificarea pentru Final Four (Kosice, “Steel Arena”, 16-17 iulie 2011), alaturi de tara organizatoare, Slovacia. Daca Slovacia va câstiga Grupa C, atunci a patra echipa calificata va fi cea mai buna dintre ocupantele pozitiei secunde in cele trei grupe. Câstigatoarea Ligii Europene va juca in preliminariile pentru Liga Mondiala 2012.</p>
<p>Câstigatoarele editiilor precedente: Portugalia (2010), Germania (2009), Slovacia (2008), Spania (2007), Olanda (2006), Rusia (2005) si Cehia (2004).</p>
<p><strong>Autor stire: </strong> <a href="http://www.infomm.ro/volei-fetele-si-baietii-int-acirc-lnesc-turcia-in-liga-europeana-etapa-a-4-a" target="_blank"><strong>infomm.ro</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/volei-fetele-si-baietii-intalnesc-turcia-in-liga-europeana-etapa-a-4-a/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Stefan Florescu se duce la Praga! Jongleaza cu mingea si in Cehia</title>
		<link>http://ro-cz.com/stefan-florescu-se-duce-la-praga-jongleaza-cu-mingea-si-in-cehia/</link>
		<comments>http://ro-cz.com/stefan-florescu-se-duce-la-praga-jongleaza-cu-mingea-si-in-cehia/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 17 Jun 2011 14:36:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Spiritualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ro-cz.com/stefan-florescu-se-duce-la-praga-jongleaza-cu-mingea-si-in-cehia/</guid>
		<description><![CDATA[Tanarul din Botosani care a facut minuni cu mingea de fotbal la &#8220;Romanii au talent&#8221; va participa la un concurs in Cehia, premiul fiind de 5.000 de euro.
Stefan Florescu este singurul roman care concureaza la &#8220;World Freestyle Football Championship&#8221;, competitie ce va avea loc la Praga, intre 25 si 28 august. Concurenta va fi acerba, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Tanarul din Botosani care a facut minuni cu mingea de fotbal la &#8220;Romanii au talent&#8221; va participa la un concurs in Cehia, premiul fiind de 5.000 de euro.<br />
Stefan Florescu este singurul roman care concureaza la &#8220;World Freestyle Football Championship&#8221;, competitie ce va avea loc la Praga, intre 25 si 28 august. Concurenta va fi acerba, fiind invitati cei mai buni freestyleri din lume. <span id="more-766"></span>&#8220;Inca nu am inceput antrenamentul, insa vreau sa pregatesc ceva spectaculos. Sper sa castig&#8221;, a spus el. Drumul si cazarea costa 500 de euro, bani pe care ii va plati din buzunarul propriu, dar el spera sa merite.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/dupa-romanii-au-talent-stefan-florescu-se-duce-la-praga-jongleaza-cu-mingea-si-in-cehia-168891.html">Cancan</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ro-cz.com/stefan-florescu-se-duce-la-praga-jongleaza-cu-mingea-si-in-cehia/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>

